Unul dintre cele mai mari păcate pe care le poți face e să arunci mâncarea. În timp ce tu consumi în exces și cumperi mai mult decât poți să mănânci, undeva în lume, mai aproape sau mai departe de tine, copii și oameni nevinovați, aflați în situații dificile dincolo de puterile lor, suferă de foame.
O masă foarte „plină” nu înseamnă mai bine, ci dimpotrivă, de cele mai multe ori înseamnă mai rău, atât pentru natură cât și pentru om
Este o chestiune de minim bun simț și noțiuni elementare să nu mai fim ignoranți și să facem tot ce ne stă în putință ca să nu mai aruncăm niciodată, niciodată, niciodată, mâncarea. De la un meniu mai simplu bazat în principal pe alimente de bază gătite acasă până la o listă de cumpărături bine planificată de fiecare dată, sunt măsuri elementare pe care fiecare familie le poate lua, pentru a nu mai face risipă de hrană. Și ca să te motivăm un pic mai mult, îți propunem un simplu exercițiu de imaginație:
De fiecare dată când arunci la coș mâncare, încearcă să vizualizezi copii sărmani, care fără nici cea mai mică vină, suferă grav de foame. Practic, în timp tu ce te-ai lăfăit sau ai fost prea neglijent ca să previi risipa alimentară, undeva mai aproape sau mai departe de tine, cineva plânge de durere pentru că îi este foame.Trist, nu? Chiar dureros.
Pe lângă asta, toată lumea trebuie să conștientizeze faptul că producția, distribuția și comercializarea alimentelor contribuie la poluare. Omul s-a obișnuit să se înfrupte din resursele naturale ale Pământului fără să se gândească la viitor. În mod ironic, ne iubim copiii, dar nu prea reușim să ne gândim cu adevărat și să luăm măsuri pentru viitorul lor. Ne confruntăm cu o criză climatică fără precedent în istoria omenirii. Guvern după guvern, instituție după instituție, au început să recunoască acest lucru și chiar să ia unele măsuri la nivel mondial. Tot felul de înțelegeri, colaborări și măsuri privind combaterea crizei climatice au început să aibă loc între țări.
La nivel European, cel mai recent pact pentru mediu demarat în luna decembrie 2019, se numește „Pactul ecologic european” și urmărește întreprinderea măsurilor necesare pentru ca Europa să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și pentru protejarea habitatului nostru natural.
Dar dincolo de măsurile luate de înalții oficiali ai statelor membre și de către instituțiile publice europene, mai mult sau mai puțin politicianiste, fiecare dintre noi, cetățenii de rând, trebuie să se gândească că fiecare gest pe care-l facem pentru a proteja natura și viitorul generațiilor următoare, chiar contează. Noi suntem cei mulți, noi suntem acea majoritate care trasează cu adevărat mersul lucrurilor.
Cu cât mai mulți dintre noi vom arunca mâncare, cu atât mai mare va fi dezastrul ecologic și foametea pentru cei mai puțin norocoși. Suntem „prea comozi” (chiar puturoși) să mergem la cumpărături cu propriile sacoșe, să alegem cât mai multe alimente fără ambalaje, mărfuri produse local, să ne sortăm deșeurile și să facem tot ce se poate pentru a susține reciclarea, să facem economie ori de câte ori este posibil, de la carburant, până la energie electrică și consumul bunurilor de larg consum, să plantăm măcar câte un pom în fiecare primăvară și toamnă și câte și mai câte poate omul de rând pentru a crea un viitor mai bun copiilor noștri și generațiilor următoare.
Revenind la risipa alimentară. Adică la mâncarea și alimentele aruncate pur și simplu la gropile de gunoi, vă dați seama câtă ignoranță înglobează acest lucru? Se pare că și autoritățile române, sub impulsul demersurilor Parlamentului European, încep să miște câte ceva. Cel puțin la nivel declarativ. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a organizat pe 26 noiembrie 2019, conferința internațională „Împreună combatem risipa alimentară‘’, dedicată măsurilor pentru reducerea risipei alimentare. Scopul conferinței fiind de a oferi o platformă pentru dezbatere între decidenți la înalt nivel din cadrul instituțiilor europene, miniștri din Guvernul României, parlamentari și alți reprezentanți de seamă din mediul academic, institute de cercetare, societatea civilă, bănci de alimente, mari companii din retail și industria HoReCa, legat de acțiuni concrete și bune practice. Deci, deocamdată doar vorbăraie.
Ce vor face concret în acest sens, vom vedea. Însă, cu prilejul acestei conferințe, László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a făcut o declarație ar ar trebui să ne pună pe gânduri, ca să nu mai aruncăm mâncarea: „Românii aruncă zilnic 6000 de tone de alimente. Vorbim despre resurse risipite, de impact negativ asupra mediului, dar și despre o problemă etică având în vedere că sunt încă foarte mulți oameni care nu reușesc să își asigure hrana zilnică„.
Vă dați seama câți copii sărmani ar putea fi hrăniți cu cele 6000 de tone de alimente aruncate pur și simplu la gunoi. Cât de consumerist și ignorant a devenit acest popor care nu până demult stătea la coadă ore în șir pentru câteva alimente de bază sau primea pâine pe cartelă? Oare dacă, atunci când românii se înghesuiau la coadă pentru mâncarea de bază, le-ar fi spus cineva că or să ajungă să arunce tone de mâncare la gunoi, cum ar fi fost privit? Înțelegeți cât de anormală a devenit „normalitatea” societății de consum exagerat. Unde o să ajungem în ritmul ăsta?! Criza climatică înseamnă un viitor sumbru pentru omenire.
În timp ce unii se lăfăie acum, urmașii lor s-ar putea să se lupte, la propriu, pentru un colț de pâine
Pe site-ul roaliment.ro scrie într-un articol publicat la începutul acestei luni despre risipa alimentară, că 53% din mâncarea aruncarea aruncată (circa 1.160.000 de tone) provine de la consumatorii finali. După înghesuiala care are loc la biserică în zilele de sărbătoare, ai putea crede că românii nu sunt chiar așa de păcătoși. Iată că statisticile oficiale demonstrează contrariul. Suntem din ce în ce mai „spălați” pe creier de societatea de consum și democrația prost înțeleasă. Avem impresia că risipa este un „drept” care ni se cuvine pentru că, probabil, asta ne face să credem când vedem rafturile pline. Însă în timp ce unii se lăfăie acum, urmașii lor s-ar putea să se lupte, la propriu, pentru un colț de pâine, pentru că producția de hrană este strâns legată de climă. Poluarea afectează clima, clima afectează agricultura, agricultura afectează producția de hrană, apare foametea și afectează pacea, și uite așa, de la lăfăială și exces, omenirea ajunge să fie PA, distrusă de ingnoranța sa!
Dar nu noi, cei de astăzi, vom suferi cel mai mult. S-ar putea să fim puțin mai norocoși (deși respirăm deja din ce în ce un aer mai prost, ne confruntăm cu fenomene meteo extreme etc.), însă pentru următoarele 2 – 3 generații va fi dezastru dacă fiecare dintre noi nu se trezește la timp și nu încearcă să schimbe astăzi ceva în comportamentul său zilnic, adică începând chiar de acum. Ce? Dacă încă te mai întrebi ce poți face tu, atunci trebuie să mai citești o dată acest articol și apoi să-l discuți cu familia și prietenii tăi. Întrebați-vă unii pe alții ce puteți face concret pentru un viitor mai bun și mai sigur.