Frunzele NU sunt gunoi! Nu se aruncă, nu se ard, se transformă în compost!

Frunzele fertilizează solul care hrănește omul. Milioane de vietăți și microorganisme benefice mediului înconjurător, inclusiv nouă, oamenilor, se bazează pe frunzele care cad toamna. Pentru natură, îndepărtarea frunzelor ca pe un gunoi este o crimă. Frunzele hrănesc râmele. Râmele fac posibilă viața pe planetă, pur și simplu mâncând frunzele uscate și alte resturi vegetale, excretând și afânând, ventilând și fertilizând solul în tot acest proces. Probabil fără râme în soluri, viața ar putea dispărea destul de repede. Am avea mai puține alimente, mai multă poluare și mai multe inundații.

Dacă nu puteți lăsa frunzele acolo unde cad, din motive obiective, nu din cauza unor mofturi, atunci măcar luați una dintre măsurile următoare:

1. Amenajați o zonă în curte pentru a face compost. Același lucru este valabil pentru toți administratorii parcurilor și spațiilor verzi. E cel puțin stupid să poluezi cu saci de plastic și noxe ca să se transporte frunzele uscate sau iarba tunsă la gropile de gunoi, când ai putea pur și simplu amenaja undeva într-un colț retras al parcului un spațiu unde acestea pot fi transformate în compost. Este cel mai sănătos lucru pe care îl puteți face cu resturile vegetale. Conform legii compostului (nr. 181 din 19 august 2020) nici măcar nu ar trebui să luăm în calcul aruncarea frunzelor sau a resturilor vegetale, pentru că NU e voie. 

   Dacă resturile vegetale sunt contaminate cu anumiți patogeni, NU le ardeți, NU aveți voie fără o serie de avize prealabile. În schimb faceți compostarea la cald, prin care procesul de fermentație poate atinge temperaturi de 70°C anihilând astfel orice patogeni sau dăunători. Căutați în literatura de specialitate, există o sumedenie de articole despre compostarea la cald. Nu e deloc un proces complicat.

   

2. În cazul în care amenajarea unui spațiu pentru compostarea frunzelor sau altor resturi vegetale vi se pare „complicată”, atunci strângeți frunzele morman și lăsați râmele și alte vietăți bune la casa omului să se ocupe de ele. Doar trebuie să le întoarceți o dată la 2-3 luni, aduceți partea de jos deasupra și invers. Până în primăvară vor fi consumate. Sau pur și simplu săpați un șanț la o adâncime de 25-30 cm și îngropați frunzele, iarba tunsă sau alte resturi vegetale acolo. Până în luna martie vor fi transformate în sol fertil și sănătos.

Primim adesea întrebarea: Ce facem cu frunzele de nuc? Răspuns: Compost! Da, chiar și cu frunzele de nuc.

Acestea conțin juglona, o substanță toxica DOAR pentru unele plante, dar aceasta se descompune după aproximativ 2-4 săptămâni. Ca să elimini orice urmă de îndoială, nu folosi compostul din frunzele de nuc ca îngrășământ la plantele sensibile la juglona cum sunt: cartofi, vinete, roșii, ardei, liliac, bujori, azalee.

Lada de compost e mai bine să fie fără plastic

Și pentru că tot sunt la modă compostoarele, în niciun caz nu le-am recomanda vreodată pe cele din plastic. Când vine vorba de protejarea mediului înconjurător, plasticul trebuie să iasă din discuție (și din folosință), indiferent de context. Dacă vrei să obții un compost sănătos, fără niciun risc de a fi contaminat cu substanțele toxice care se regăsesc în materialele plastice, atunci construiește lada de compost din lemn și sârmă (plasă anti rozătoare dacă e nevoie) sau din tablă zincată în cel mai rău caz.

Ladă de compost din scânduri de lemn pentru resturile vegetale din bucătărie, iarbă și frunze uscate