România Ecologică propune tuturor iubitorilor naturii un experiment. Puieți de stejari, obținuți pe timp de iarnă din ghinde plantate în ghivece din lut cu pământ și așezate pe pervaz, la fereastră, în casă. La primăvară, îi plantăm afară!
Stejarul, simbol al curajului și longevității
Înainte să detaliem pașii ce trebuie urmați pentru a obține pe timp de iarnă puieți din stejari în casă, la geam, vă propunem să parcurgem câteva informații interesante despre cele mai reprezentative specii europene ale genului Quercus din familia Fagaceae: stejarul (Quercus robur) şi gorunul (Quercus petraea). Denumite uneori și „stejarul de câmpie” și „stejarul de deal”, ambele specii sunt considerate printre cele mai longevive dintre arborii europeni.
Cel mai masiv stejar european este “Ringeiche”, marele stejar din vechea Grădină Zoologică de lângă satul bavarez Ivenack (Germania), cu o înălțime de 35,5 m și o circumferință a trunchiului de 11,35 m, având o vârstă estimată la 600-800 ani.
Clasamentul celor mai mari 5 stejari din România, toți aparținând speciei Q. robur
1. Stejarul de la Cajvana (orașul Cajvana, jud. Suceava), 11.01 m;
2. “Gorunul” lui Horea/Stejarul de la Ţebea (satul Ţebea, comuna Baia de Criş, jud. Hunedoara), 9.90 m, mort în 2004;
3. Stejarul de la Mercheaşa (satul Mercheaşa, comuna Homorod, jud. Braşov), 9.30 m;
4. Stejarul de la Botoşana (comuna Botoşana, jud. Suceava), 8.96 m;
5. Stejarul dela Tălpaşu (comuna Tălpaşu, jud. Dolj), 8.25 m. Prin dimensiunile sale remarcabile, stejarul de la Cajvana, este cel mai mare din sud-estul Europei și al 13-lea, în privința circumferinţei, printre stejarii europeni. Volumul său total actual a fost estimat la 85 m3 (h = 20.1 m; cbh = 11.01 m). În prezent, el se află în stare de declin datorită vârstei şi intervenției nefericite a factorului uman după 1990. Investigarea trunchiului, care arată absența unor ramuri majore, sugerează că, în urmă cu un secol, volumul său ar fi fost în jur de 140 m3 .
sursa: rezervatia-breite.ro
Stejarii sădiți de Ştefan cel Mare
Legenda spune că au fost trei stejari vechi de mai bine de 500 de ani au fost sădiți personal de Ștefan cel Mare, întors dintr-o bătălie cu tătarii, în nordul județului Botoșani, la Darabani.
„La aproape 80 de kilometri de municipiul Botoşani, lângă Darabani, cel mai nordic oraș al României, se află Poiana Teioasă. La poiană se ajunge pe un drum de pământ, greu accesibil, ce şerpuieşte pe malurile Prutului. În mijlocul câmpurilor arse de soare vara sau bătute de vânturi și acoperite de troiene iarna, se ridică falnică una dintre cele mai bătrâne păduri ale Moldovei. Pădurarii şi personalul din cadrul ocolului silvic din Darabani spun că Teioasa, cum este cunoscută vechea pădure de către localnici, are peste 500 de ani vechime.” scrie adevărul.ro
Iată cum sădim ghinde ca să obținem puieți de stejari, peste iarnă, în casă, la geam
1. Mergem în parcuri sau în pădurile de foioase din apropierea casei și culegem ghinde. Acestea trebuie să fie desprinse de capacele sub care cresc, altfel s-ar putea să nu fie suficient de mature pentru germinare;
2. Din zona din care am recoltat ghindele luăm și pământul în care urmează să le sădim. Stejarul preferă solurile argiloase, lutoase, fertile, bine drenate. Pământul din zonele foarte poluate ar putea să nu fie deloc potrivit pentru experimentul nostru și trebuie să ținem cont de acest aspect;
3. Verificați dacă ghindele sunt sănătoase. Umpleți un vas cu apă, așezați ghindele în apă și lăsați-le în apă peste noapte. Pe de o parte vom verifica astfel dacă ghindele culese sunt sănătoase. Cele care rămân la suprafață nu sunt bune pentru a fi sădite. Nu le aruncăm la gunoi, e păcat, le ducem înapoi în natură să hrănească solul. Iar pe de altă parte le pregătim pentru germinare;
4. Facem o gaură în pământul din fiecare ghiveci unde vrem să crească puietul de stejar, peste iarnă, la fereastră, de circa 2 cm (în mod normal afară ar trebui sădite la o adâncime de 4 – 6 cm, dar am găsit primăvara și ghinde încolțite care erau la suprafață, așa că o cale de mijloc, credem noi, este adecvată pentru acest experiment) și le acoperim cu pământul bine afânat;
5. Încercăm să menținem o temperatură constantă în cameră și udăm ori de câte ori e nevoie pentru a menține pământul din ghiveci umed;
Cei care au obținut astfel puieți de stejari ne-au spus că au avut surpriza ca în 2 -3 săptămâni să răsară :);
Noroc bun tuturor și păstrăm legătura pe pagina noastră de Facebook pentru a urmări evoluția experimentului nostru.