Fără Sistemul Garanție - Returnare (SGR), românii aruncă sticla la gunoi iar cel mai mare reciclator din țară importă materie primă ca să-și atingă capacitatea de reciclare
Sticla se poate recicla la nesfârșit. Cea mai mare fabrică de reciclare a sticlei din România se află în localitatea Popesti-Leordeni (IF) și are o capacitate de reciclare de 110.000 tone pe an. Dar pentru că majoritatea primarilor sunt repetenți la colectare, nerespectând prevederile legale (vezi legea 211/2011, art. 17 și 59), doar 70.000 de tone de ambalaje din sticlă ajung să fie reciclate la această fabrică. Restul sunt fie aruncate la întâmplare, fie îngropate cu nepăsare (chiar de către unii primari), fie cărate la "munții de gunoi" contribuind la poluare.

 

România este pe penultimul loc în U.E. la reciclare. Doar 11% din cantitatea de deșeuri municipale ajung la reciclare, ceea ce înseamnă că și cea mai mare parte a ambalajelor din sticlă sunt aruncate ca un gunoi, deși este cel mai sănătos și nobil tip de ambalaj pentru băuturi. Cel mai frumos lucru despre ambalajele de sticlă este faptul că acestea se pot refolosi. De exemplu berea, apa și sucurile la navetă. După consumul conținutului, sticlele pleacă la stațiile de spălare unde se sterilizează, se imbuteliază din nou și revin pline la raft. Așa cum se făcea odată și cum încă se mai întâmplă într-un procent foarte, foarte mic, la unii producători.

Sistemul Garanție - Returnare (SGR) este cel mai eficient și cel mai curat mod de a recupera sticlele în care se comercializează băuturi

Conform legii 31/2019, la 1 ianuarie 2021 trebuia să fie publicată în Monitorul Oficial, Hotărârea de Guvern prin care se stabilește introducerea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România.

La acest act normativ, fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, a lucrat un an de zile alături de specialiști independenți de talie internațională și reprezentanți ai industriei (reciclatori, producători și comercianți). În luna decembrie 2020, chiar înainte de a se schimba guvernul, domnul Fechet finalizase Hotărârea de Guvern, într-o formă mult dezbătută public, cu toate părțile implicate, transparent, inclusiv două zile LIVE pe pagina de Facebook a ministerului (urmărește dezbaterile aici https://bit.ly/3C65wHK și aici https://bit.ly/391xwjq).

Chiar înainte de a pica guvernul, condus de Ludovic Orban la vremea respectivă, actul normativ trebuia să fie avizat de celelalte ministere și să fie publicat în Monitorul Oficial, ca să se respecte termenul legal (1 ianuarie 2021) prevăzut în legea 31/2019.
Dar a picat guvernul... A fost numit șef la ministerul mediului, Tánczos Barna, din partea RMDSZ (UDMR). Poluatorii (în special supermarketurile) au profitat de noul context politic și s-au grăbit să-i ceară printr-o scrisoare oficială, noului ministru al mediului, abrogarea actului normativ, adică blocarea introducerii Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România. Deși aceștia participaseră la toate consultările publice pe tema SGR, unde au cerut diverse modificări iar fostul ministru le-a acceptat pe cele plauzibile astfel încât balanța să rămână înclinată în favoarea mediului înconjurător, nu în favoarea intereselor financiare al poluatorilor.

Pe 28 decembrie 2020 poluatorii cer în scris la minister blocarea SGR, iar noul ministru al mediului Tánczos Barna se conformează, blochează legea și încalcă termenul legal prevăzut. De atunci, de aproape 10 luni, ministrul mediului ține legea blocată, dar promite la TV și pe toate canalele media că va trimite spre avizare Hotărârea de Guvern pentru SGR, ca să poată fi publicată în Monitorul Oficial, astfel încât poluatorii să se apuce de treabă și să își asume responsabilitatea recuperării și reciclării celor peste 5 MILIARDE de ambalaje de băuturi cu care POLUEAZĂ România în fiecare an.

Din mandatul lui Tánczos Barna de ministrul al mediului, decomandată pe tema Sistemului Garanție-Returnare (SGR), doar promisiunile (și discuțiile pe care le-a avut cu poluatorii în spatele ușilor închise) au rămas. România este în continuare sufocată cu PET-uri și alte gunoaie aruncate la întâmplare, fără nicio perspectivă palpabilă de a avea o soluție reală, cum este SGR. Un sistem dovedit foarte eficient în țările civilizate, unde peste 90% ajung să fie colectate și reciclate, NU aruncate peste tot.

♻️ Croația, în anul 2019, a ajuns la o rată de colectare de 88.7%
♻️ Danemarca, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 93%
♻️ Estonia, în anul 2019, a ajuns la o rată de colectare de 87.2%
♻️ Finlanda, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 93%
♻️ Germania, în anul 2018, a ajuns la o rată de colectare de 98%
♻️ Lituania, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 91%
♻️ Olanda, în anul 2018, a ajuns la o rată de colectare de 95%
♻️ Suedia, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 88.1%
♻️ Islanda, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 91.5%
♻️ Norvegia, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 92%
sursa: Reloop

Despre forma actuală a actului normativ, presa, opinia publică, ONG-urile independente, NIMENI nu mai știe nimic. Doar zvonuri că forma dezbătută public, lăsată de fostul ministru al mediului gata de a fi avizată și publicată în Monitorul Oficial, a fost modificată pe ascuns, tot cu poluatorii și tot în spatele ușilor închise. Când și în ce formă va fi publicată, dacă va fi publicată, NIMENI din afara unui cerc foarte, foarte, restrâns din minister, NU știe, deși este o problemă de MARE INTERES NAȚIONAL.

Știați că anul trecut comuniatea "România Ecologică" a realizat cel mai mare sondaj online INDEPENDENT, la vedere pentru toată lumea, pe Facebook, despre introducerea garanției de 50 de bani pentru returnarea și reciclarea PET-urilor, dozelor și sticlelor?
Din cei peste 12.300 de respondenți, 91% au spus DA, că sunt de acord să fie introdusă garanția de 50 de bani ca să scăpăm de poluarea cu PET-uri și alte ambalaje care sufocă România.